Naşterea Maicii Domnului

Sfânta Fecioară Maria, vasul ales în care s-a sălăşluit a doua persoană a Sfintei Treimi în chip minunat, de la Duhul Sfânt, dăruind din trupul său curat, un trup omenesc Celui de necuprins, Dumnezeului cel veşnic.
Prima mare sărbătoare a anului nou bisericesc (început la 1 septembrie) o închinăm Celei mai de seamă făpturi a neamului omenesc. Căci Celei din care S-a născut Fiul lui Dumnezeu Mântuitorul, îi datorăm tot respectul nostru, preacinstirea şi venerarea, căci rolul pe care l-a jucat în planul divin de mântuire a lumii a fost unul hotărâtor. A dat naştere Mântuitorului, L-a crescut cu multă îngrijire, L-a ocrotit şi L-a urmat mai târziu în tot ce a făcut. Ea va rămâne de-a pururi Mama Fiului lui Dumnezeu, dar şi mama spirituală a tuturor creştinilor. O pomenim în rugăciunile noastre, îi cerem ajutorul şi mijlocirea pe lângă Fiul său, aşa cum a făcut-o şi aici, pe pământ, de atâtea ori.

Mâine îi prăznuim pe părinţii Maicii Domnului, Drepţii Ioachim şi Ana, oameni sfinţi, cu o viaţă deosebită, împlinitori întru toate ai poruncilor divine. Din Tradiţia Creştină ştim că ei erau sterpi şi că erau în vârstă. Cu toate acestea, ei îşi doreau din tot sufletul un copil, o rază de bucurie şi binecuvântare în viaţa lor. S-au rugat Domnului cu ardoare, au făcut jurăminte, au făcut milostenii, şi-au pus toată nădejdea în mila lui Dumnezeu. Fecioara Maria a fost rodul rugăciunilor, lacrimilor şi frângerii inimii părinţilor ei, un rod al îndurării lui Dumnezeu, un copil dorit, cerut şi dobândit prin rugăciune. Un copil cu o chemare dumnezeiască pe umeri: chemarea de a fi Mama care a dat trup de om lui Dumnezeu, Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Sursa

"Naşterea ta, Născătoare de Dumnezeu, bucurie a vestit la toată lumea: căci din tine a răsărit soarele dreptăţii, Hristos Dumnezeul nostru; şi, dezlegând blestemul, a dat binecuvântarea şi, omorând moartea, ne-a dăruit viaţa cea veşnică." (Troparul Sărbătorii)

La mulţi ani 

tuturor celor care îşi serbează astăzi

ziua onomastică!