Să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău din toată inima ta şi din tot sufletul tău şi din toată puterea ta şi din tot cugetul tău, iar pe aproapele tău ca pe tine însuţi - aceasta este CALEA!

E ziua Domnului. Duminică, 13 noiembrie 2011.

La Sfânta Liturghie de azi se citeşte Evanghelia după Luca 10, 25-37, despre una dintre cele mai frumoase şi mai profunde dintre pildele Mântuitorului, cea a samariteanului milostiv. Iată cum ne vorbeşte Mântuitorul prin cuvintele acestei pilde:

“Şi iată, un învăţător de lege s-a ridicat, ispitindu-L şi zicând: Învăţătorule, ce să fac ca să moştenesc viaţa de veci? Iar Iisus a zis către el: Ce este scris în Lege? Cum citeşti? Iar el, răspunzând, a zis: Să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău din toată inima ta şi din tot sufletul tău şi din toată puterea ta şi din tot cugetul tău, iar pe aproapele tău ca pe tine însuţi. Iar El i-a zis: Drept ai răspuns, fă aceasta şi vei trăi. Dar el, voind să se îndrepteze pe sine, a zis către Iisus: Şi cine este aproapele meu? Iar Iisus, răspunzând, a zis: Un om cobora de la Ierusalim la Ierihon, şi a căzut între tâlhari, care, după ce l-au dezbrăcat şi l-au rănit, au plecat, lăsându-l aproape mort. Din întâmplare un preot cobora pe calea aceea şi, văzându-l, a trecut pe alături. De asemenea şi un levit, ajungând în acel loc şi văzând, a trecut pe alături. Iar un samarinean, mergând pe cale, a venit la el şi, văzându-l, i s-a făcut milă, Şi, apropiindu-se, i-a legat rănile, turnând pe ele untdelemn şi vin, şi, punându-l pe dobitocul său, l-a dus la o casă de oaspeţi şi a purtat grijă de el. Iar a doua zi, scoţând doi dinari i-a dat gazdei şi i-a zis: Ai grijă de el şi, ce vei mai cheltui, eu, când mă voi întoarce, îţi voi da. Care din aceşti trei ţi se pare că a fost aproapele celui căzut între tâlhari? Iar el a zis: Cel care a făcut milă cu el. Şi Iisus i-a zis: Mergi şi fă şi tu asemenea” (Luca 10, 25-37).

O pildă care ne lămureşte la modul foarte clar Calea sigură pe care putem ajunge la mântuire. Calea cea mai la îndemână prin care Îl putem descoperi pe Dumnezeu şi prin care Îi putem arăta mulţumirea, recunoştinţa. Este Calea Iubirii – a acelei Iubiri dumnezeieşti prin care au fost create toate, prin care Dumnezeu le-a rânduit pe toate şi datorită căreia ne-a îngăduit pe noi oamenii, chiar şi atunci când am fost atât de departe de El prin neascultare. Şi, dincolo de toate, Iubirea prin care Dumnezeu S-a făcut om, ca pe oameni să-i înalţe din păcat şi să-I mântuiască. 

Parabola samarineanului milostiv este o lecţie simplă şi clară despre cum trebuie să înţelegem Iubirea, ca dimensiune dumnezeiască a existenţei. Iubirea ca unică măsură a umanităţii noastre. Iubirea ca scară prin care ne putem înălţa la idealul asemănării cu Dumnezeu. Iubirea pe care omul o poate învăţa plecând de la realitatea concretă, imediată, de la aproapele, semenii de lângă noi, pe care trebuie să-i privim întotdeauna ca pe nişte egali, ca pe nişte fraţi, ca pe unii ce sunt şi ei creaţi după chipul lui Dumnezeu. În felul acesta ajungem să-L descoperim pe Dumnezeu în fiecare dintre noi. Şi tocmai acesta este miracolul Iubirii!

„Iubeşte pe aproapele tău ca pe tine însuţi!”

Dar cine este aproapele tău ? Este orice om, fără nici o deosebire! Pentru că şi Iubirea lui Dumnezeu se revarsă peste toţi oamenii, fără nici o deosebire! Iubirea noastră trebuie neapărat să se acordeze cu modelul suprem al Iubirii divine! O iubire fără limite, o iubire nesfârşită… Iubirea care se dăruie total! Iubirea pentru TOŢI!

Trebuie să învăţăm să fim generoşi, să fim mai buni! Să fim samarineni milostivi pentru cei de lângă noi! Mai ales pentru cei ce sunt într-atâtea nevoi. Şi sunt multe nevoi, suferinţe, probleme, în lumea aceasta, la semenii de aproape de noi. Oricât ni s-ar părea că suntem de credincioşi, singura măsură a credinţei va rămâne Iubirea! Milostenia, faptele iubirii!

Acesta este mesajul Domnului şi pentru noi, cei de astăzi, celor din această lume ultra-tehnologizată, dar atât de săracă sufleteşte: 

„Mergeţi şi voi şi faceţi asemenea!”

Sursa - Pilda iubirii mântuitoare

 *        *        *

Azi, 13 noiembrie, Biserica îl cinsteşte pe unul dintre cei mai de seamă Ierarhi, slujitor strălucit al Bisericii lui Hristos, pe Sfântul Ioan Gură de Aur, Arhiepiscopul Constantinopolului. Personalitate aleasă, orator de neegalat, exeget strălucit, Sfântul Ioan „Gură de Aur“ (Hrisostom) este preţuit şi cinstit în toate Bisericile creştine. Omiliile sale sunt folosite şi astăzi ca predici, pentru mesajul lor profund şi pentru actualitatea lor. In ele se reflectă atât de bine viaţa autentică a Noului Testament, precum şi îndemnul la moralitate, simplitate şi sobrietate – caracteristici esenţiale ale unei vieţi creştine autentice. Sfântul Ioan rămâne prototipul slujitorului creştin, fidel până la capăt datoriilor sale spirituale şi neplecat compromisurilor acestei lumi.

„Slavă lui Dumnezeu pentru toate!“Sursa - Sfântul Ioan Gură de Aur

 *        *        *

Tot azi, pe 13 noiembrie, creştinii din România sărbătoresc Ziua Bibliei. Este o zi în care, indiferent de confesiunea de care aparţinem, cu toţi ar trebui să ne îndreptăm inimile spre cuvântul lui Dumnezeu care ni s-a revelat nouă, oamenilor, ca să ne fie spre iluminare şi mântuire. Cuvântul lui Dumnezeu care s-a descoperit oamenilor sfinţi în chip dumnezeiesc, iar ei l-au fixat în scris pentru a rămâne veşnic în mijlocul oamenilor, în sufletul şi în inima lor.

Dincolo de lucrurile în care, între creştini, sunt puncte deosebitoare, Biblia rămâne cuvântul lui Dumnezeu, care ne uneşte, care ne apropie, în care trebuie să ne regăsim împreună, căci în acest cuvânt Îl aflăm pe Dumnezeu Tatăl – Creatorul şi Atotţiitorul, pe Dumnezeu Fiul – Mântuitorul întregii lumi, Cel ce s-a întrupat şi s-a făcut om ca şi noi şi pe Dumnezeu Sfântul Duh – Sfinţitorul întregii existenţe.

Biblia este mai mult decât o carte importantă pentru cultura umanităţii. Scrisă pe parcursul a aproape 1500 de ani, fiecare pagină de-a sa înseamnă “paşii” lui Dumnezeu prin lume, printre oameni. Biblia înseamnă Iubirea lui Dumnezeu pentru noi! Biblia înseamnă lumină, bunătate, înălţare. Unire între noi şi unire cu Dumnezeu.

Cuvântul Bibliei este veşnic. Va dăinui peste timp şi ne transpune şi pe noi, muritorii oameni, în eternitatea lui Dumnezeu.

“Cerul şi pământul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece!” (Matei 5,35) - Sursa - Ziua bibliei

 *        *        *

Şi, nu în ultimul rând, azi, 13 noiembrie, este ziua măicuţei mele dragi.

LA MULŢI ANI DRAGA MEA MAMĂ!

Noi, toţi cei patru copii, pe care i-ai adus pe lume şi i-ai crescut cu multă dragoste, te iubim, te respectăm şi te admirăm! 

Să ne trăieşti mulţi ani fericiţi!